vineri, 30 octombrie 2009

CARTEA ŞOAPTELOR

În plină campanie electorală, cu candidaţi care sunt incapabili să ofere speranţe celor care votează, eu găsesc să scriu despre o carte şi despre autorul său. Da, ar fi cazul să ne reîntoarcem la lucrurile cu adevărat importante, iar literatura este unul dintre acestea. Vreau să vă mărturisesc deschis că Varujan Vosganian mi-a produs o imensă surpriză. Nu este cazul să ridicaţi din sprâncene sau să aveţi suspiciuni. Nu despre omul politic este vorba, ci despre prozatorul Varujan Vosganian.

Cunoşteam cărţile şi talentul literar al acestui autor din urmă cu mai bine de 10 ani. Doar comoditatea mă împiedică să caut în bibliotecă una dintre primele sale cărţi, pe care mi-a scris un autograf. De-a lungul timpului, fără a vorbi aici de cariera sa politică, l-am urmărit şi nu am fost dezamăgit. Fiecare apariţie în public este un spectacol agreabil. Originea sa de armean este un dar care colorează discursul său, pune o tuşă puternică de vivacitate şi imaginaţie debordantă. Altfel, Varujan Vosganian are rigoarea germanică. Amănuntele nu sunt pentru el un element aluvionar, ci susţin tocmai argumentaţia neechivocă. Excelent orator şi o apariţie masculină care farmecă publicul prin colocvialitate şi echilibru.

Dacă acesta este personajul, cu siguranţă nu înţelegeţi de unde surpriza pentru mine. Ei bine, Varujan Vosganian este un poet acceptat de breasla scriitoricească. Însă cronicile şi nici cititorii nu au fost entuziasmaţi de versurile sale. Poate că este nevoie de timp, de decantări sau, cine ştie, nu a venit timpul pentru marele volum. Surpriza mi-a produs-o cu romanul său “Cartea şoaptelor”, carte apărută la editura Polirom şi lansată în vară şi la Craiova. O carte care scoate la iveală un prozator fascinant. Dacă Nicolae Breban l-a recomandat drept un excelent portretist, vă daţi seama că eu nu am ce să mai adaug.

“Cartea şoaptelor” este tomul pe care aşteptam să îl citesc de la un autor român. Una care să se aşeze pe primul raft al bibliotecii, lângă marii clasici ruşi şi puţin mai la dreapta de povestitorii sud-americani. Cred că povestea şoptită a suferinţei armenilor, repovestită de Varujan Vosganian, va marca literatura română. Poate că mă entuziasmez prea mult în cadrul unei rubrici în care preponderenţa o au articolele politice, însă lăsaţi-mă să visez frumos. Dacă tot ne-am bucurat că Herta Muller a câştigat Nobelul pentru literatură, de ce să nu visăm că autorul “Cărţii şoaptelor” va fi promovat şi descoperit la timp de cei care decernează râvnitul premiu? Credeţi-mă pe cuvânt şi căutaţi această carte: un politician vă va face o imensă bucurie prin proza sa! (ÎN OBIECTIV, 30.10.2099, Ediţie Specială)

miercuri, 28 octombrie 2009

Pentru ciobani sunt bani, pentru profesori, nu?!

Nu ştiu dacă ciobănaşii care au protestat la Cotroceni şi la Ministerul Finanţelor, nemulţumiţi de neacordarea subvenţiilor, sunt aceiaşi care au scris cu oiţele din dotare BINE AŢI VENIT! pe dealurile Bucovinei. Au tot dreptul să ceară ceea ce li se cuvine şi, printr-un abuz sau prostie, nu li se acordă. Preşedintele le-a promis solemn că problema lor va fi rezolvată. Doar sunt alegeri, nu-i aşa?

Povestea asta are un tâlc. Dincolo de scenariul ieftin: provoc o criză, apoi tot eu vin şi o "rezolv". Nu mă feresc să alunec pe panta populismului şi întreb deloc retoric: Pentru ciobani sunt bani, pentru profesori, nu?!

vineri, 23 octombrie 2009

Cine va câştiga alegerile prezidenţiale?

În ultimele zile am fost întrebat foarte des cine va câştiga alegerile prezidenţiale. O întrebare pe cât justificată, pe atât de fără noimă, nu-i aşa? Doar sunt alegeri prezideţiale pe 22 noiembrie... Şi unde ar fi lipsa de noimă? Vi se pare că într-o ţară aflată pe buaâza prăpastiei mai încap şi speranţe? Mai degrabă întrebarea ar fi trebuit să vizeze cine va fi nebeficiarul votului negativ. Utilizarea umorilor acumulate la nivelul societăţii este mai profitabilă din punct de vedere electoral decât orice strategie sau proiect de reconstrucţie a instituţiilor.

Oare de ce nimeni nu m-a întrebat de programele candidaţilor? Ar fi fost interesant ca măcar o persoană să-mi spună că, după ce a fost convins de programul unuia dintre candidaţi, ar fi curios să afle dacă respectivul va câştiga. Mă tem că alegerile prezidenţiale vor fi pierdute, nicidecum ,,câştigate,,. Fie prin gafe, fie în urma campaniilor negative. Şi mai pot fi pierdute prin tradări sau accidente spectaculoase. Oricum, bâlciul electoral a început...

PS: Sondajul online privind alegerile prezidentiale este chiar ,,pe bune,,. Tehnic vorbind, nu-l pot măslui...

marți, 20 octombrie 2009

Ne pasă de istorie? S.O.S. Fântânile Craiovei!

.
.


Craiova este un oraş binecuvântat: numărul fântânilor arată cât de plină de viaţă a rămas, de secole, Cetatea Băniei. Fântâna Popova (cunoscută şi sub numele de Fântâna Basarabeştilor) a fost ctitorită în 1613, apoi refăcută de Matei Basarab la 1651, iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de Alexandru Ipsilanti. Fântâna Obedeanu a fost ridicată în 1756. Fântâna Odobescu a fost ctitorită în 1774. Doi negustori de porci sunt cei care au ridicat Fântâna Purcarului în 1818. Fântâna Jianu a fost ridicată la începutul secolului al XVIII-lea şi este situată la intrarea în Grădina Botanică. Legenda spune că aici s-a odihnit şi răcorit haiducul Iancu Jianu. Fântânile din zona Pieţei Chiriac sunt tot de acum două secole. Altele au fost ctitorite în secolul trecut, cele mai multe în perioada interbelică. În periplul meu pe la aceste locuri cu o istorie miraculoasă din Bănie, am avut surpriza să aflu că unele au fost ridicate în perioada comunistă. Craiovenii au păstrat tradiţia ctitoririi de fântâni spre odihna unor semeni dispăruţi prematur. În Parcul “Romanescu” a fost ridicată o fântână în cinstea celor ucişi în decembrie 1989…

Numai că starea lor m-a întristat: abandonate în paragină, murdărite şi îngropate în gunoaie, distruse şi infestate. Unele se află pe lista obiectivelor de patrimoniu. Teoretic, legea le protejează. O simplă căutare pe internet vă va arăta că unele dintre aceste fântâni figurează printre obiectivele turistice din Craiova. Chiar nu aş vrea să vă invitaţi vreun oaspete din alt oraş să le viziteze acum! De ce ar trebui să ne preocupe aceste fântâni? Agenda noastră de priorităţi este aglomerată cu alte lucruri sau evenimente decât refacerea cişmelelor. Nici agenda “gospodarilor” urbei nu cuprinde şi refacerea fântânilor. Nici cei din prezent, nici cei de acum cinci ani, nici cei care au fost în urmă cu 20 de ani sau mai multe decenii. Ignoranţa şi incompetenţa nu sunt “invenţii” recente…

Împreună cu câţiva prieteni am iniţiat un proiect pentru revitalizarea acestor monumente de care nu ştim decât să ne batem joc. Încercăm ca un număr cât mai mare de craioveni să fie conştienţi de gravitatea situaţiei şi, dacă reacţia celor obligaţi să întreprindă ceva va întârzia, ne vom asuma noi efortul ca măcar o parte dintre monumente să fie refăcute. Nişte cârcotaşi au insinuat că intenţiile noastre ar fi ţintit imaginea primarului Solomon, care investeşte în arteziene şi toarnă asfalt cu firmele controlate de mafia portocalie, însă nici nu prea ai cum să răspunzi unora ca ei. Nici pe departe. Le răspund că ar fi fost o miză mult prea mică. Este vorba de vreo 50 de ani de comunism şi de vreo 20 de ani bezmetici, în care nu s-a făcut nimic bun pentru aceste fântâni. După cum nu s-a făcut nimic semnificativ pentru clădirile de patrimoniu din zona istorică a Craiovei. Dacă iubim cu adevărat acest oraş, dacă respectăm tradiţia şi dacă îi înţelegem tradiţia, nu putem să rămânem indiferenţi. O spun simplu şi răspicat, fără ocolişul, ezitări sau interpretări. Ca între olteni.

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Un an pe mare... De unde flotă?

Declaraţie de om care simte că va fi aruncat peste bord... Băsescu: "Dacă-mi termin mandatul acum, în decembrie, marea mea dorinţă este să mai plec un an pe mare. Mi-e dor de mare!"

Frate, cu ce te mai duci pe mare, că flotă ioc!?

marți, 13 octombrie 2009

Cabaret politic: Elena Udrea, premier!?

Bun, şi dacă a căzut Guvernul Boc 2, cine a câştigat? Au crescut cumva pensiile, a căpătat leul mai multă forţă, vor avea gogoşile cu gem mai mult gem, iar cele cu gaură o gaură mai mică? Logica electorală şi calculele politicienilor sunt lucruri străine de spectatorii de pe margine, cei pe care ei contează doar la urne, nu şi când vine vorba de cheltuirea banilor din buget, pensii şi salarii. Ce câştigă omul simplu, neimplicat în politică sau fără relaţii la găştile numite partide? Nimic. Şi dacă ar fi rămas, Guvernul Boc 2 ce ar fi câştigat? Tot nimic. Ne-am ales cu încă o zi de spectacol ieftin, un bâlci regizat de un scamator şi executat de figuranţii din Parlamentul României. Criza politică s-a adâncit. Doar asta trebuie să reţină cei care însă sperau ceva de la aceşti băieţi şmecheri. Ne mai trebuia încă un episod prin care să demonstrăm că suntem periferia sordidă şi neguvernabilă a Uniunii Europene?

Este limpede că efectele crizei sunt din ce în ce mai devastatoare pentru economia naţională. Tot mai mulţi cetăţeni suferă din pricina diminuării salariilor, a pierderii locului de muncă, a scăderii puterii de cumpărare, a creşterii ratelor practicate de bănci sau a blocadei impuse muncitorilor români care ar vrea să lucreze în spaţiul UE. Executivul nu a dat nici măcar un semn că s-ar preocupa de problemele lor. S-a guvernat doar prin sloganuri populiste, ca o prelungire a campaniei electorale din 2008. Interzicerea cumulului pensiilor cu salariile a fost blocată prin lege şi declarată ca fiind neconstituţională. Programul “Prima Casă” s-a dovedit prima ţeapă. Programul “Primul Siloz” a fost o adevărată bătaie de joc. Investiţiile în autostrăzi şi drumuri expres au fost blocate. În schimb, s-a investit în ţepe la ministerele controlate prin marionete gen Ridzi, Nemirschi şi Udrea. Demagogia a atins cote inimaginabile câtă vreme agricultura este la pământ, iar oficialii de la Bucureşti au pretenţia absurdă ca România să deţină un post de comisar european tocmai pe acest domeniu, prin ciudatul Dacian Cioloş.

Ce domeniu a performat în guvernarea Boc? Niciunul. Poate doar politizarea administraţiei să fi mers ca unsă, dovadă şi numirile în serviciile deconcentrate doar pe bază de carnet de partid sau a rubedeniilor. Odată scuturat de miniştri PSD, Guvernul Boc 2 a trecut în teritoriu la vânarea foştilor aliaţi. Aproape toţi cei instalaţi de PSD şi-au scos certificate medicale şi au intrat în concediu de boală. Lucru ce nu i-a împiedicat pe ceilalţi să-i înlocuiască din funcţii. Şi unii, şi alţii operează în dispreţul legii şi pe cheltuiala noastră. Directorii înlocuiţi îşi vor câştiga în instanţă “drepturile” şi vor primi retroactiv lefurile şi indemnizaţiile de conducere. Aşa că noi stăm spectatori pe margine şi plătim din bani publici două garnituri de activişti de partid ce-şi umplu buzunarele.

Căscăm gura la moţiuni de cenzură, facem pariu dacă mai pică sau nu Boc sau dacă nu cumva Elena Udrea va fi numit premier. Ar distractiv dacă personajele nu ar fi reale, ci doar într-un cabaret politic de prost-gust. Până una alta, plătim regeşte nişte iresponsabili care se maimuţăresc pe banii noştri.

luni, 12 octombrie 2009

SOS Fântânile Craiovei!

Asociaţia Euro-Agora a lansat o temă de dezbatere: Fântânile Craiovei! Istorie, tradiţie, prezent, viitor... Arh. Horaţiu Buzatu a expus fotografii realizate la cele mai multe dintre fântânile Craiovei(şi a scris ceva pentru suflet şi minte pe blogul său http://horatiubuzatu.wordpress.com/2009/10/09/o-imagine-face-mai-mult-decat-1000-de-cuvinte/). Partea care mi-a revenit mie a fost de a modera dezbatarea. Este greu să comprimi ideile, emoţiile şi informaţiile exprimate de cei care, joi, în Sala Oglinzilor de la Muzeul de Artă din Craiova, au încercat să nu fie nepăsători faţă de una dintre cele mai grave probleme privind moştenirea culturală a oraşului: Mircea Pospai, prof. Silvia Croitoru, preot Marcel Selişte Răduţ, arh. Cristian Ciomu, prof. Adrian Năstase, prof. Viorel Lazăr, arh. Horaţiu Buzatu, prof. Nicolae Marinescu.

Colegii din mass-media craioveană ne-au ajutat şi au relatat amplu despre eveniment. Redau doar două dintre articole, mulţumindu-le tuturor!

GAZETA DE SUD: Fântânile Craiovei, un mesaj într-o expoziţie

Muzeul de Artă Craiova a găzduit ieri expoziţia de fotografie şi dezbaterea pe tema „Fântânile Craiovei“, în organizarea Asociaţiei Euro-Agora. Imaginile surprinse de aparatul de fotografiat al arhitectului Horaţiu Buzatu şi discuţiile moderate de scriitorul şi jurnalistul Mihai Firică s-au constituit într-un semnal de alarmă adresat celor care ar putea schimba situaţia deplorabilă a unor locuri care se încăpăţânează să-şi spună istoria peste ani. „Am ales să mă exprim prin intermediul fotografiei, pentru că o imagine valorează mai mult decât o mie de cuvinte. În general, autorităţile publice din Craiova şi Dolj tratează cu un dezinteres cronic monumentele istorice. El nu se manifestă de ieri de azi, ci, din păcate, de generaţii întregi. Din acest motiv, noi am socotit că este necesar să tragem un semnal de alarmă. Nu sunt singurele locuri încărcate de istorie aflate într-o stare avansată de degradare. Li se alătură, din păcate, alte monumente din Dolj. Din acest motiv am încercat să dispersăm mesajul, urmând ca acestea din urmă să facă subiectul unei alte expoziţii şi unei alte dezbateri“, a precizat autorul fotografiilor adunate în expoziţia de la Muzeul de Artă, instituţie care a contribuit la realizarea acestui eveniment.
Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul acestei săptămâni. (Mirela Marinescu)


EDIŢIE SPECIALĂ: „Fântânile Craiovei“ - documentar pentru redescoperirea identităţii Băniei

Evenimentul de la Palatul „Jean Mihail“ a cuprins şi un vernisaj de fotografie care surprinde starea jalnică a cişmelelor istorice, imaginile fiind făcute de arhitectul Horaţiu Buzatu.

Asociaţia Euro-Agora a marcat, ieri după-amiază, un dublu eveniment, în Sala Oglinzilor de la Palatul „Jean Mihail” din Craiova, manifestare cu însemnătate aparte în spiritul civic al oraşului: un vernisaj de fotografii şi o dezbatere ce au focalizat vechile fântâni ale Băniei, declarate monumente istorice.

Acţiunile se constituie, de fapt, într-un semnal de alarmă tras de membrii asociaţiei cu privire la starea avansată de degradare în care se găsesc unele dintre aceste cişmele istorice.

Asociaţia Euro-Agora a fost înfiinţată în scopul promovării valorilor democratice universale şi tradiţionale în spaţiul politic, cultural şi economic românesc şi european. Tocmai din acest motiv, dublul eveniment de ieri vine ca o confirmare a acţiunilor pe care asociaţia urmează să le întreprindă în continuare.

„Acesta este un dublu eveniment, un vernisaj şi o dezbatere publică pe tema fântânilor Craiovei, vorbind, aşadar, despre continuitate, cultură şi viaţă. Încercăm să arătăm o anumită stare de fapt, cum au evoluat aceste monumente. Asociaţia Euro-Agora urmăreşte tocmai asta, să semnaleze anumite lucruri din punctul de vedere al societăţii civile. Acum ne aflăm la capitolul fântâni ale Craiovei, dar, de asemenea, vom aborda şi probleme legate de case monument sau alte probleme culturale”, a declarat moderatorul întâlnirii, jurnalistul Mihai Firică.

Fotograful colecţiei: „Sperăm să tragem un semnal de alarmă“

Fotografiile au fost adunate de arhitectul, politicianul şi omul de afaceri Horaţiu Buzatu, cel care a asigurat, practic, fondul logistic de bază al expoziţiei.

„Se ştie că o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte, iar imaginile expuse în această sală ar trebui să vorbească despre situaţia acestor monumente istorice ale oraşului nostru. Sperăm să atragem atenţia autorităţilor publice, să tragem un semnal de alarmă. Sunt poze ce reflectă exact cum au ajuns aceste fântâni, unele dintre ele de o valoare incredibilă, cum este cea despre care am aflat că are 400 de ani”, a afirmat Horaţiu Buzatu.

Expoziţie de păstrat în anale

În urma unei documentări prealabile destul de solicitante, expoziţia realizată aduce în prim-plan poveşti impresionante ale fântânilor Craiovei. Astfel, aflăm că fântâna cea mai veche din Craiova are nu mai puţin de 400 de ani.

Fântâna Basarabeştilor, mai cunoscută publicului sub denumirea de Fântâna Popovei, situată în cartierul Romaneşti, există de la începutul secolului al XVII-a, fapt ce reiese dintr-un document din 1613. În 1651, aceasta a fost refăcută de domnitorul Ţării Româneşti, Matei Basarab.
O nouă intervenţie la fântâna din Romaneşti a mai avut loc în secolul al XVIII-a, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti. Fântâna Jianu, din Grădina Botanică, construită în jurul anului 1800, de boierul Hagi Stan Jianu, este un alt exponat imortalizat.

Acestea şi toate celelalte, printre care cişmeaua din Piaţa Chiriac, veche de 100 de ani, sau cea din Piaţa Veche, au în comun un singur lucru: starea avansată de degradare. Din acest motiv, expoziţia se doreşte a fi un imbold pentru autorităţile locale în scopul estetizării acestora. (Carla DODOCIOIU, Cosmin HORJAN)

marți, 6 octombrie 2009

Preţul corect, varianta Solomon

Un sfârşit de săptămână agitat pentru politică. PSD a ieşit de la guvernare, ajutat cu un şut în spate, aplicat de “arbitrul” Traian Băsescu. Aşa că directorimea roşie a fost lovită de valul schimbărilor portocalii. Dar ce spun eu val, că avem un adevărat tsunami. Prefecţi, subprefecţi, directori sau şefi numiţi de PSD au fost trecuţi prin sita remanierilor locale, ajungând de pe cai mari să călărească mârţoaga opoziţiei.

Şi, ca orice stihie politică, dezlănţuirea de forţe a scos la suprafaţă scursuri, mediocrităţi, veleitari sau excursionişti politici printre alte cadre ale PD-L. Nimic nou. Cei care au plecat nu erau cu nimic mai breji. Şi printre ei se găseau profesionişti veritabili, laolaltă cu nulităţi carieriste. Şi cred că nici nu va fi altfel data viitoare, când morişca politică îi va arunca pe portocalii din caruselul guvernării. Cam asta înseamnă politică mioritică. Mai are cineva iluzii că sistemul va fi reformat şi că, printr-o minune, depolitizarea administraţiei va asigura profesionalismul şi stabilitatea atât de des invocate? Nu cred. O demonstrează neîncrederea oamenilor simpli în politicieni şi în puţinul pe care aceştia îl pot oferi.

Să trecem la lucruri mai vesele: cum intenţionează PD-L să-şi asigure majoritatea în Parlament, pentru a se feri de moţiunea de cenzură anunţată de PNL? Pur şi simplu va cumpăra parlamentari de la celelalte partide. Preţul oferit nu este deloc unul mărunt. Primarul Craiovei a afirmat că acesta este 300.000 de euro. Şi adăuga că, “pe praful ăsta”, cumperi uşor şi la preţuri mai mici, cam pe la 100.000 de euro sau chiar mai puţin. Ceea ce spunea Antonie Solomon în agitatul weekend pentru politicieni s-a confirmat în timp ceea ce scriam acest text. Trei deputaţi şi un senator trecuseră de la liberali la pedelişti. Cine ştie, poate până termin de scris acest comentariu se mai schimbă configuraţia Parlamentului României, nu-i aşa? N-am motive să nu cred în preţul corect, avansat de Solomon. Observ că funcţionează şi chiar cred că băieţii ăştia uninominali pot fi cumpăraţi la bucată sau chiar la snop. Sistemul blestemat de care am vorbit merge ca uns. Şi când nu pot fi cumpăraţi, respectivii sunt şantajaţi, că doar nu credeţi că au lăsat băieţii să ajungă cineva necontrolat în Parlament.

Valul schimbării l-a propulsat pe Eugen Georgescu în funcţia de prefect de Dolj. Faptul în sine chiar merită încadrat la capitolul ştiri de senzaţie. Întâmplarea face să-l cunosc de ani buni. Relaţiile dintre noi nu au fost niciodată într-atât de apropiate încât să-l apăr de atacurile unor confraţi, mai ales că n-am vocaţie de avocat din oficiu. Cred că se poate apăra şi singur. Numai că a folosi în campaniile de maculare ale celor care nu-ţi sunt pe plac informaţii din alcov sau legate de adeverinţe medicale este prea mult. Parcă nu ar fi suficientă mizerie şi ni se livrează, suplimentar şi inutil, insanităţi despre viaţa personală sau familie… Sau poate că asta vreţi, băieţi, şi doriţi mai întâi să primiţi ceea ce meritaţi pentru a ne lua în serios, nu?

luni, 5 octombrie 2009

A început bâlciul electoral. Mă rog, seamănă cu ferma animalelor...

Orban: Băsescu ar fi în stare să behăie dacă oile ar avea drept de vot

Informaţie Mediafax:
Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Alba Iulia, că "Traian Băsescu ar fi în stare să behăie dacă oile ar avea drept de vot", afirmând că "între Crin Antonescu şi Traian Băsescu este o diferenţă ca de la cer la pământ".

"Între Crin Antonescu şi Traian Băsescu este o diferenţă ca de la cer la pământ. Am auzit că Traian Băsescu tunde berbeci, Traian Băsescu ar fi în stare şi să behăie dacă oile ar avea drept de vot. E adevărat că nu l-am văzut asomând vreun porc pentru că dacă ar începe nu s-ar mai putea opri la câţi porci ar trebui să asomeze. Dar ar fi în stare să grohăie dacă porcii ar avea drept de vot. L-am văzut pe Traian Băsescu purtând clopul cu pană de păun. Cred că ar fi în stare să facă şi ca păunul dacă păunul ar avea drept de vot", a spus Ludovic Orban.

El a adăugat că Traian Băsescu dacă mai doreşte poate fi "preşedinte peste ferma animalelor", şi nu în România.


Ah, este o plăcere să-i urmăreşti pe politicieni cum discută ei numai despre ieşirea din criză, soluţii pentru relansarea economică şi ce dureri ale norodului mai vor să aline...

duminică, 4 octombrie 2009

Sunt un inadaptat, asta e sigur...

Nu sunt nici cu ăia, nici cu ceilalţi... Cu toate astea, cei care sunt şi cu ăia şi cu ceilalţi profită de orice situaţie. Asta de când lumea: o regulă pe care o aplică toţi cei care se servesc de politică pentru a-şi justifica meschinăria, grobianismul, făţărnicia şi incomptenţa. Câştigă ei? Da. Mă văd obligat să recunosc, stând frumos pe margine, în timp ce inşi fără pregătire ocupă poziţii în care sunt aşezaţi exclusiv după criteriul apartenenţei politice sau la găşti.

Ei nu au nici prieteni, nici principii, nici limite...

Un prieten îmi recomanda "fă-ţi şi tu o strategie". Observa şi el că pierd mereu încercând să păstrez un echilibru şi să nu depăşesc limitele compromisului. Dar refuz să accept că nu se poate şi altfel decât întovărăşit cu ticăloşii...

joi, 1 octombrie 2009

România, la mâna unor iresponsabili care vor s-o îngroape!

Răspunsul politicienilor la criza economică: criză guvernamentală şi spectrul prăbuşirii actului de guvernare prin incapacitatea de a guverna. PSD şi PD-L se comportă iresponsabil într-un moment şi aşa extrem de dificil pentru România. Cum va arăta viitorul guvern? Mai poate fi vorba de a construi ceva pe terenul minat al politicii? Care sunt soluţiile de ieşire din criza politică şi de atenuare a efectelor crizei economice?

Mă frământă aceste întrebări şi unii, zâmbind condescendent, mă vor dojeni pentru că nu sunt preocupat de fiţe, pipiţe, silicoane şi plocoane!