luni, 6 decembrie 2010

Conf. univ. dr. Radu Buziernescu, manager Professional Consulting: “România a căzut atât de jos încât orice pas greşit poate însemna prăbuşirea”


Mihai Firică: Cât de mult consideraţi că a afectat criza zona Olteniei şi în special Craiova?
Radu Buziernescu: Cu excepţia Chinei şi a altor câteva ţări, criza a afectat toate statele lumii, pe unele mai mult, pe altele care au luat măsuri corecte anticriză, mai puţin. Din păcate România a fost grav afectată, iar zona Olteniei şi oraşul nostru au resimţit din plin efectele crizei economice şi financiare. În Craiova, în ultimii doi ani, sute de firme au fost radiate, alte sute au intrat în faliment sau reorganizare judiciară, mii de oameni şi-au pierdut locul de muncă, iar nivelul de trai a scăzut simţitor.

M.F.: În ce proporţie au fost utilizate resursele locale şi regionale pentru atenuarea efectelor recesiunii economice?
R.B.: Resursele locale şi regionale au un rol mai puţin important în atenuarea efectelor unei recesiuni economice. Cel mai important rol ar trebui să îl aibă statul, care prin măsurile luate de guvern ar trebui să reducă efectele crizei. Din păcate însă, la noi, guvernul în loc să ia măsuri urgente de revigorare a economiei şi de încurajare a investiţiilor, a preferat cea mai simplistă măsură, şi anume de a creşte TVA-ul de la 19% la 24% şi de a înăsprire a fiscalităţii. Pe termen scurt măsura şi-a atins scopul, majorarea TVA şi a accizelor au fost principalele motoare ale creşterii veniturilor statului pe ultimele trei luni, în timp ce încasările din impozitul pe profit şi venit au scăzut simţitor; însă, o economie sănătoasă se bazează pe venituri din profituri şi muncă şi mai puţin din consum, care poate fi dereglat în cazul unei crize. Majorarea TVA-ului a dus imediat la creşterea galopantă a inflaţiei spre 8% şi la o majorare inevitabilă a preţurilor.

O măsură elementară, pe care ar fi trebuit să o ia guvernul pentru a da un imbold revenirii economiei, era să reducă arieratele până la eliminare, să ramburseze datoriile de trei miliarde de euro către mediul de afaceri si să injecteze în acest mod bani pe piaţă. (să nu uităm că statul s-a împrumutat de 20 miliarde de euro din care cea mai mare parte i-a aruncat pe salarii şi dobânzi). O astfel de măsură ar fi dezgheţat imediat economia şi ar fi rezolvat şi problema credibilităţii faţă de investitorii străini care au de recuperat bani din România.

În astfel de momente de criză guvernul ar trebui să ia măsuri urgente pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor de coeziune care este doar de 10%, practic, suntem singurul stat din UE, care a aderat după anul 2004, aflat în poziţia de plătitor net, cu un sold negativ de 500 milioane euro în perioada 2007-2009. Din păcate, la noi, statul nu asigură nici măcar finanţarea minimă necesară absorbţiei fondurilor europene.

Revenind la întrebarea dumneavoastră privind utilizarea resurselor locale şi regionale în atenuarea efectelor crizei, trebuie notat totuşi că, atât Consiliul Judeţean Dolj, cât şi Primăria Craiova, în plină criză au făcut eforturi deosebite şi au atras numeroase fonduri băneşti în derularea unor investiţii importante pentru zonă. Consiliul Judeţean Dolj a modernizat drumuri judeţene, spitale, dispensare, instituţii de cultură, la fel ca şi Primăria Craiova care a atras numeroase investiţii de zeci de milioane de euro  pentru oraş.

M.F.: Cum credeţi că va arăta România (şi, implicit, Oltenia) după depăşirea crizei?
R.B.: Deşi cea mai mare parte din statele UE dau semne evidente de ieşire din criza şi de o uşoară creştere economică, Germania deja a declarat oficial ieşirea din criză, ţara noastră se confruntă cu serioase probleme economice, financiare, sociale şi din păcate politice.
România a căzut atât de jos încât orice pas greşit pe care îl mai face poate însemna prăbuşirea. Singura ei şansă este să se ridice prin măsuri urgente de revigorare a economiei şi de sprijinire a mediului de afaceri. Deja din vara acestui an, am observat la o bună parte din firmele din zonă, care au activitate în anumite domenii o oprire din cădere şi chiar o uşoară creştere. Din păcate, lipsa măsurilor adecvate anticriză, eternele lupte politice şi venirea iernii frânează optimismul oamenilor de afaceri care trebuie să ia masuri dure şi să muncească dublu în această perioadă ca să reziste. Sper ca după criză, din vara anului viitor să avem un mediu de afaceri mai sănătos şi mai curat, cu firme întărite şi călite. Sper ca din aceasta criza să fi învăţat toţi din propriile greşeli: şi statul şi băncile, şi mediul de afaceri şi populaţia.

M.F.: Care vor fi modificările majore, produse de criză, în domeniul pe care-l reprezentaţi?
R.B.: Domeniul în care activez eu este fiscalitatea. Dacă până acum fiscalitatea din ţara noastră era lipsită de predictibilitate, legislaţia fiscală este haotică, criza a bulversat-o şi mai mult, astfel încât investitorii autohtoni dar mai ales cei străini, sunt derutaţi complet. Legile sunt schimbate de la un an la altul, impozitele se modifică şi de mai multe ori pe an, birocraţia şi corupţia proliferează. România a ajuns una dintre ţările cu o fiscalitate excesivă, cu un TVA de 24%, aproape de maximul admis, cu contribuţii sociale exorbitante de 44%, accize ridicate în devans şi taxe locale mari. Pentru un mediu de afaceri sănătos care să urnească economia este nevoie de impozite moderate, de legi clare, coerente şi stabile, de un aparat fiscal exemplar.

( Interview )

Niciun comentariu: