Este greu de anticipat când se va sfârși criza de la Chișinău, cu schimbări de premieri, alegeri parlamentare cerute de
grupuri violente și contestări chiar și între politicieni care au un țel
declarat comun. Și la fel de greu este de înțeles de ce s-a ajuns ca
Parlamentul Republicii Moldova să fie asedia în mia multe rânduri, cucerit de
protestatari apoi recucerit de parlamentari și tot așa. Un joc pe care
Bucureștiul nu mai face eforturi să-l evite, reprezentanții puterii și ai
opoziției din România preferând să ofere doar declarații ezitante, cam pe lângă
subiect, cum ar spune un hâtru observator al vieții politice. Strada cere
alegeri anticipate la Chișinău, susținând că partidele actuale sunt epuizate,
fără credibilitate din cauza corupției și al ineficienței, ba chiar se arată
dovezi clare că Moscova are simbriași pe care-i folosește oricând. Fără
compromisuri cer manifestanții, unii dintre ei violenți, și alegerea unui nou
parlament.
Ce ar fi de preferat de către unioniști în
locul unui compromis cu unii politicieni care văd în Rusia un stăpân căruia
i-au jurat credință veșnică? Unii dintre parlamentari au fost bătuți, cei mai
mulți au fugit din fața manifestanților care, cine știe, le-au oferit voturile
și încrederea că tuturor le va fi mai bine. Cine are dreptate în acest război
al declarațiilor și al atitudinilor radicale? Lacrimile și sângele de la Chișinău
ajunge până la București doar sub forma de ceață iar până la Bruxelles doar ca
o picătură aruncată într-un ocean. Uniunea Europeană pare incapabilă să se
ajute singură în plină criză a refugiaților, părând total dezinteresată ce se
întâmplă la granița sa. Oare ce atitudine ar adopta liderii europeni dacă un
val de moldoveni și-ar căuta siguranța în Germania, Franța, Suedia sau Austria?
Spațiul Schengen a fost purverizat sub
presiunea valului de refugiația, așa că lăsăm Moldova să primească soluția de
la Moscova, nu-i așa? Răspunsul de la București pare
desprins din manualele de diplomație, curățat de orice emoție firească dacă
vorbim de suferința Basarabiei, dar nu asta așteptăm de la autoritățile din
țară. A tăia legăturile economice și a condiționa acordarea ajutoarelor
materiale și financiare pentru această regiune desprinsă temporar din țară este
o eroare imensă. Este o greșeală de neiertat să ne ascundem după statutul de
membru al Uninunii Europene tocmai când putem să ne reafimăm intențiile de
reunificare. Toate sfaturile pe care ni le dau anumiți analiști autohtoni
privind o atitudine rezervată sunt fără valoare.
Suntem români, nu struți!
Singurul drum al Moldovei este către Uniunea Europeană, alături de România, iar
ceea ce așteptăm de la autorități este de a sprijini mișcarea unionistă și de a
ajuta noul guvern de la Chișinău spre a merge în direcția corectă, pe calea
europeană.
(Jurnal Românesc - 21 ian. 2016)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu